Negarea...

Dragul meu ocean,demult mult prea iubit
De ce  vreau sa ma fac sa cred ca mai dezamagit
Vreau sa cred ca nu sunt eu cea care e de vina
Dar pe cine pacalesc mereu sunt eu de vina
Briza ta imi alina cele mai mari dureri
Si incearca sa ma faca sa uit cuvintele lui de alaltari
Atat de cruzi..atat de nemiloase,
Ca niste cutite infipte drept in spate..
Dar cum pe tine sa te intereseze,doamne fereste
Si parca te bucuri ca furia mea din ce in ce tot creste
Cine te mai intelege ca eu nu..deloc
Acum ce fac stau si astept sa iesi din a ta scara de bloc
Idioat-o deja devii patetica la naiba  revin-o la viata
Ce naiba te-a apucat intoarce-te  la a ta viata..

P.S:Aceasta poezie e un sf ca si multe scrise de mn trebuia s-o spun doar nu vroiam sa par disperata nu??:))=)))
Aaa da si cred ca o sa mai scriu una in seara asta da akum stau si ma gandesc despre ce sa fie vb:D:)