Inceputuri.

Tarand in urma ei si ultima farama de siguranta,
Orasul se asternea in fata ei cu atat,atat de multa nesiguranta.
Vroia sa faca un pas,un ultim pas spre infinit,
Un suflet ratacit si de viata ieftinit.
Admira,dar oare chiar poti spune asa ceva?
Se vedea pe sine dar totusi pe altcineva.
In gand ii rasuna aceeasi melodie veche dar incantatoare,
Amintiri dureros de frumoase ce  trezesc doar o  scanteiotare.
Spera sa tina mai mult,spera la viata..vise..
Dar sa recunoastem,finalurile fericite sunt doar scrise.
Isi ridica usor mana firava pentru acoperirea unei raze de soare
Si cu ultimele puteri strange puternit hartia usor sfasiata
Lasa sa cada din mana a lui scrisoare
In sfarsit,sentimentul disparuse,nu mai era abandonata.
Se intoarce timid pe calcaie pasind triumfatoare,
Acum a ramas doar ea,o simpla cautatoare.