Un sir infinit de ganduri,inunda mintile mele
Nu sunt un Bacovia,nu sunt un Eminescu,nicidecum..
Scriu doar cateva versuri ce.mi.bantuie mintile acum
Luna.i pe cer,e liniste in zare..
Sper poate sa apara,un licar in intinderea mare..
Vantul nu mai adie,pasarile nu mai ciripesc
E totul in liniste,doar ei si visele mai atipesc
Vreau sa se termine..oare chiar vreau?
Ganduri sihastre,ma bantuie si chiar treceau..
Vad unii nori..acolo oare ce se intampla?
De ce nu e cerul senin in negura ce se afunda?
E totul un non-sens,stiu,dar ce sa fac..?
De ce totul trece..in lumea asta de cacat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu